Omul, ființă socială şi rațională, nu poate fi conceput în afara relaţiilor cu semenii săi. Trăind în colectivitate a simțit nevoia de a comunica cu alții, ceea ce a impus crearea şi perfecționarea unui mod special de desemnare personală.
În perioada începuturilor, cât timp cel despre care sau cu care se vorbea era prezent, era desemnat prin gesturi, mimică etc. Dacă era absent, era indispensabil să fie diferențiat altfel faţă de ceilalți oameni. Prin urmare, a fost nevoie ca fiecare persoană să aibă un nume.
Primele nume nu puteau fi decât cuvinte ale limbii comune, în care oamenii erau deosebiți prin indicarea unor particularități fizice (calitate, defect) prin poziţie socială, îndeletnicire sau prin vreo întâmplare deosebită din viaţa lor, în acelaşi fel în care apar azi poreclele (eponimele): Lungu, Grasu, Surdu, Creţu, Bălan, Chioru …
Iniţial, numele apăreau la persoanele mai în vârstă, pentru că nou-născuţii nu se diferenţiau prea mult de ceilalţi copii din punct de vedere fizic, iar de întâmplări din viaţa lor nu putea fi vorba.
Pe măsură ce societatea omenească a evoluat, a trebuit ca fiecare individ să fie numit într-o manieră sigură, constantă. Între cele dintâi nume de persoană şi cele pe care le folosim astăzi, diferenţa este considerabilă. Cu cât societatea atinge stadii mai înalte de dezvoltare şi organizare, cu cât relaţiile în care este implicat individul devin mai complexe, cu atât numele, ca semn distinctiv capătă o importanţă mai mare.
Astăzi, numele de persoane fac obiectul unor legiferări speciale fiecărui stat. De regulă, alegerea numelui este făcută de părinţi, naşi, bunici, autorităţi juridice. Copilul poate primi numele sfântului din calendar, numele bunicului, al unui strămoş, al unei personalităţi, al naşului sau un nume cu rezonanţă istorică. Onomastica a fost îmbogăţită de mitologie, cinematografie şi literatură.
Nicolae, Gheorghe, Dumitru, Mihai, Elena, Răzvan, Ovidiu, Cezar, Traian, Didona, Lavinia, Diana, Paul, Virginia, Monica, Laura sunt doar câteva exemple ce ilustrează cele afirmate anterior.
Uneori, din dragoste pentru copii, părinţii le pun nume care mai târziu le vor crea neplăceri. Dacă în copilărie formele diminutive şi hipocoristice nu deranjează, nu acelaşi lucru se întâmplă la maturitate şi bătrâneţe. Întreaga viaţă individul respectiv va suporta ironiile cunoscuţilor legate de numele de botez (Dulcica, Auraş, Fifi, Bomboana).
În secolele trecute, numele avea o valoare de mesaj (forţă ocultă, intervenţia divină în viaţa omului). Valoarea de mesaj a numelui se mai păstrează încă, însă nu depinde neapărat de semnificaţia iniţială, de motivele care dictează alegerea. În unele familii păstrătoare ale tradiţiei, copilul nu este apelat cu prenumele înscris în certificatul de naştere, până nu este botezat. Mai mult, trusoul îi este pregătit doar după momentul naşterii.
În vremea noastră, numele fiecărei persoane este constituit, oficial, din două elemente: numele individului şi numele de familie. Indispensabil în relaţiile publice, numele de familie devine superfluu pentru uzul familial. La noi numele individului este desemnat prin termenul prenume.
În ultima vreme a devenit obişnuinţă folosirea prenumelui dublu sau triplu (Daria Nicoleta, Alesia Maria, Bogdan Constantin, Emilian Ovidiu Aurel). Prenumele este folosit în forma lui oficială sau în formă modificată : un diminutiv (Ionuţ, Mihăiţă, Anişoara, Olguţa) ori un hipocoristic (Nicu, Mari, Geta, Vali).
Cea mai mare parte a prenumelor româneşti actuale sunt împrumuturi ajunse la noi prin căi diferite, din limbile ce aparțin familiilor indo-europene şi semito-hamitică.
Să nu uităm de numele de botez formate pe teren românesc precum Brânduşa, Doina, Viorel, Luminiţa, Mugurel, Sânziana …
Acest subiect este vast şi complex, dar nu-mi permit o abordare de acest gen. Nu am pretenţia de a face o lucrare ştiinţifică. Pur şi simplu m-a tentat subiectul şi poate că prezentarea prenumelor întâlnite la osiceni şi scurtele comentarii asupra unora dintre acestea vor constitui o sursă de inspiraţie în alegerea prenumelor copiilor, iar onomasticonul îi va ajuta în acest sens.
Mai întâi mă voi opri asupra prenumelor feminine. Deşi foarte multe provin din prenume bărbăteşti, căutând prin documente şi apelând la memoria consătenilor am rămas uimită de varietatea şi frumuseţea onomasticii feminine.
Am întâlnit prenume cu arie largă de răspândire, prenume aparte, vechi, care nu se mai întâlnesc astăzi şi prenume noi, o parte dintre ele apărute în urma migrării la muncă a multor osiceni.
Printre prenumele rar întâlnite în onomastica osicenească contemporană aş aminti Andronica, Augustina, Aristiţa, Eleonora, Elvira, Bomboana, China, Camelia, Dina, Dulcica, Eufrosina, Ghina, Joiţa, Lina, Manda, Mărcuţa, Olimpia, Pansela, Stanca, Valeria, Vastica.
Dispărute în onomastica actuală: Afrodita, Bălaşa, Chiva, Casandra, Glafira, Rica, Sevastiţa, Stana, Venera, Vochiţa, Zinca (Zânca), Zenovia.
În onomastica modernă întâlnim: Adelina, Alina, Alesia, Amelia (Amalia), Andreea, Antonia, Bianca, Clara, Claudia, Corina, Crina, Cristina, Delia, Denisa, Daria, Diana, Gabriela, Geanina, Graţiela, Hermina, Ina, Irena, Irina, Miana, Mirela, Morena, Laura, Lavinia, Liana, Livia, Loredana, Marilena, Mădălina, Morena, Patricia, Raisa, Karina, Jessica, Raluca, Ramona, Roberta, Roxana, Sabina, Tatiana, Talyda.
Nume deosebite: Achilina, Ambranica, Aristiţa, Catalina, Consela, Didona, Letiţia, Lizeta, Lizaveta, Odila, Polina, Profira, Smaranda, Titina, Tirina, Uca… (De gustibus …) .
Creaţii româneşti: Alina, Crina, Doina, Domnica, Floarea, Gherghina, Lia (hipocoristic), Luminiţa (creaţie recentă a onomasticii româneşti, diminutiv de la „lumină”; sens figurativ – fericire, viaţă), Roza, Stăncuţa, Sânziana, ajuns la modă sub influenţa folclorului, dar întâlnit mai rar astăzi. Există şi creaţii româneşti, nume de flori şi fructe. Obiceiul de a pune nume de flori fetelor este vechi chiar şi în onomastica românească din Osica. Am întâlnit un prenume Crizantema, altul Pansela, mai multe Margareta, apoi Narcisa, Floarea, Violeta, Viorica, Camelia, Gherghina …. O osiceancă se numea Nuca.
În onomastica actuală o parte dintre ele au pierdut în faţa Daliei, Lianei, Genţianei ….
În prima jumătate a secolului trecut, mai întâlneam încă la femei nume de păsări: Filomela, Profira, Păuna, Stăncuţa. În secolul nostru o osiceancă poartă numele unui îndrăgit instrument muzical – Vioara.
Între prenumele de tradiție păstrate de-a lungul timpului și scrise cu roșu în calendarul ortodox se regăsesc Ana, Alexandra, Constantina, Dumitra, Elena, Floarea, Ioana, Maria, Nicolița, Teodora, Ștefania (să nu uităm că o parte dintre ele vin din nume de bărbați). Acestea au generat la rândul lor unele variante, derivate și hipocoristice în onomastica osicenească.
Exemple aș da cuvintele Ana, Elena, Ioana și Maria.
Ana (prenume feminin des întâlnit) – Aneta, Anica, Ani, Anicuța, Ancuța, Anuța, Anișoara, Neta, Netuța, Nica, Nicuța, Cuța. Formele și derivatele lui sunt hipocoristice sau prenume independente.
Elena (atestat încă din secolul al XVI-lea): Ileana (formă foarte frecventă, specific românească, devenit prenume independent), Leana, Leanca, Lina, Ilenușa, Ilenuța, Lenuș, Lili, Neli etc.
Ioana – Ionica, Ionela, Oana, Onica, Oncica.
Formele Jeni, Jana, Janina, Geanina sunt influențe apusene moderne.
Maria – este cel mai cunoscut și frecvent dintre prenumele feminine, având o bogată familie de variante, derivate și hipocoriotice: Măria, Mărioara, Oara, Maricica, Măriuța, Uța, Mia, Mimi, Mioara, Marieta, Cuța, Miuța, Marinela, Mary, Rica, Cica etc.
Prenumele feminine folosite astăzi la noi sunt rezultatul firesc al unei îndelungate evoluții istorice. Onomastica românească și implicit cea osicenească s-a constituit în timp din creații antroponimice proprii, și din împrumuturi adaptate limbii și sistemului de nume românești. Renunțarea la unele și adoptarea altora înseamnă echilibru între tradiție și inovație. În același timp, ele reflectă schimbările din societatea românească, în fiecare etapă a evoluției.
În continuare, în ordine alfabetică, voi prezenta prenume întâlnite în Osica cu variante, derivate și hipocoristice.

A
Ana
Aneta
AncuțaAnica
Ani
Anicuța
Anișoara
Achilina
Adela
Adi
Adița
Adriana
Afrodita (Aprovita)
Alexandra
Alina
Alinuța
Ambranica
Andreea
Antonia
Antonica
Anastasia, Anelis
Angela
Angelica
Aristița
Aritina
Aurica
Atena
Augustina
Aurelia
B
Badea
Bădița
Bălașa
Bibica
Bița
Bianca
Bomboana
C
Constanța
Constantina
Costela
Consela
Carmen
Caterina
Catalina
Carolina
Camelia
Catița
Cecilia, Cerasela
Cica
Clara
Claudia
Coca
Carina
Cornelia
Consuela
Crina
Cristina
China
Chiva
Cuța
D
Dalia
Dana
Daniela
Daria
Denisa
Delia
Didona
Didina
Diana
Doina
Dina
Dorina
Dora
Dulcica
Dumitra
Dumitrana
E
Elena
Ecaterina
Eleonora
Elisabeta
Elvira
Emilia
Eta
Eufrosina
Eugenia
F
Fana
Fănuța
Fănica
Felicia
Fila
Filofteia
Firica, Fica
Fira
Firuța
Flavia
Floarea
Florica
Florina
Frusina (Frusâna)
G
Gabriela
Gabi
Geanina
Geta
Getuța
Gica
Gina
Gicuța
Gheorghița
Ghiorghina
Gherghina
Ghina
Ghița
Ghiocica
Grațiela
H
Hermina
I
Ioana
Ionica
Ionela
Irena
Irina
Ileana
Ilenuca
Ilenuș
Ina,Iulia
Iulica
Iuliana, Ivona
J
Jana
Janeta
Jeni
Jenica
Jiana
Joița
Jessica
K
Karina
L
Laura
Lavinia
Larisa
Lăcrămioara
Leana
Lenuța
Lenișor
Lelica
Letiția
Leontina
Leanca
Liana
Lica
Lilica
Lili
Liliana
Lidia
Lița
Lina
Livia
Liza
Lizeta
Lizoneta
Loredana
Lucia
Lucica
Lula
Luxa
M
Maria
Marița
Mara,Mari
Marinela
Manda
Mariana
Marioara
Matilda
Magda
Magdalena
Margareta
Marga
Mărcuța
Mădălina
Melania
Miana
Mioara
Mirela
Mituța
Mihaela
Mița
Mia, Melisa
Miuța, Miruna
Milica
Mimica
Monica
N
Natalia
Natalița
Nana
Nicoleta
Nicolița
Neta, Nereea
Netuța
Niculina
Nica, Nikoole
Norica
Narcisa
O
Oana
Oara
Oița
Olga
Olguța
Onela
Onica
Odila
Ortansa
Otilia
P
Pansela
Patricia
Paulina,Paula
Păuna
Petra
Petria
Petruța
Pica
Polina
Profira
R
Rada
Raisa
Rădița
Raluca
Rebeca
Reza
Rodica
Rica
Roxana
Roberta
Ruxandra
Ruxi
S
Sabina
Sanda
Safta
Saveta
Sava
Săndica
Săftica
Sevastița
Sidonia
Sica
Silvia
Silvioara
Sinica
Smaranda
Sonia
Sorina
Sofica
Sorica
Stana
Stănica
Stanca
Stela
Steluța
Suzana
Ș
Ștefania
Ștefana
Ștefi
T
Talyda
Tania
Tatiana
Tanțela
Tela
Titina
Tina
Tita
Tița
Tirina
Tonia
Tonica
Teodora
Tudora
Tudorița
Tudoria
Teo
Tuța
Ț
Țuca
U
Ulica
Uca
Uța
Uțica
V
Valentina
Vali
Valeria
Vasilica, Vastica
Veroana
Veronica
Veta
Venera
Vica
Viorica
Vioara
Violeta
Victorița
Victoria
Voica
Voichița
Virginia
Vergi
Vergica
X
Xenia
Z
Zamfira
Zânca
Zina
Zenovia
Zinca

Mic dicționar
Antroponimie – ramură a lingvisticii care studiază numele persoanelor
Hipocoristice – care exprimă sentimente de afecțiune (despre cuvinte sau sufixe)
Onomasticon – lucrare care cuprinde un index de nume de persoane

Bibliografie
Alexandru Graur – Nume de persoane, Editura științifică, București, 1965
Christian Ionescu – Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică Română, București, 1975
T. Pătruț – Onomastică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980.