„Nu e alta mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”
Miron Costin

Adevărata universitate a viselor este o bibliotecă, de ce nu Biblioteca Comunală Osica de Sus ? Locul unde mergem să citim, să ascultăm, să discutăm, să ne întâlnim cu cartea. Ea ne păstrează amintirile, ne delectează sufletul şi gândul cu cele mai diverse cunoştinţe. Din păcate astăzi, Internetul şi alte tehnologii informaţionale concurează cu biblioteca, dar cred că nimeni nu va reuşi să înlocuiască cartea cu alte invenţii.
Biblioteca Comunală Osica de Sus va rămâne mereu cu porţile larg deschise pentru comunitate, deoarece doar în bibliotecă ai şansa să fii superior !
Pentru mulţi tineri din localitate, să citească şi să frecventeze Biblioteca în timpul liber a devenit o obişnuinţă pentru că nicăieri nu vor găsi un limbaj mai frumos şi mai corect decât în carte. Cert este faptul că biblioteca este un remediu pentru minte, iar cărţile, remediu pentru suflet.
Doresc ca acest lucru să se întâmple şi în anul 2018.
Crearea unui nou spaţiu care satisface cerinţele biblioteconomice moderne permite desfăşurarea activităţilor culturale din cadrul parteneriatelor încheiate cu şcoala, grădiniţa, biserica, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Şopârliţa, într-un climat adecvat promovând intens imaginea bibliotecii. Scopul acestor activităţi este acela de a-i învăţa pe copii şi preadolescenţi să facă loc lecturii în viaţa lor, să se gândească la ea ca la o activitate nelegată neapărat de un regim de impunere şi obligaţii şcolare, să se gândească la lectură ca la o activitate posibilă şi, dacă se poate, plăcută.
În ziua de azi când suntem prinşi în vâltoarea unei mări de informaţii de dimensiuni excepţionale, Biblioteca Comunală Osica de Sus va milita pentru carte, ca ea să-şi poată croi drum spre inimile şi minţile cititorilor.
Cărţile în format clasic vor continua şi în anul 2018 să joace un rol important, dar lor li se vor alătura valenţele extrem de diverse ale calculatorului. Îmbinarea lecturii tradiţionale cu interactivitatea oferită de mediul digital va îmbogăţi experienţele utilizatorilor, echipându-i cu abilităţi care vor conduce spre creşterea motivaţiei pentru învăţare, creşterea încrederii în sine dar şi câştigarea unei independenţe din punct de vedere informaţional.
Biblioteca Comunală Osica de Sus trebuie să fie o instituţie activă şi eficientă în care oamenii au acces liber la informaţie, continuând să aibă un bogat conţinut intelectual şi cultural în mediul digital.
Valoarea inestimabilă a Bibliotecii Comunale Osica de Sus este dată şi de evenimentele importante desfăşurate aici, cu ani în urmă. Sânziana Pop şi Ana Blandiana au venit şi au citit din volumele lor în anul 1979, în 1980 a fost lansat volumul „Poema română” al lui Ion Potopin, iar în 1994, au venit cei de la Cenaclul literar „Scaunele” din Slatina, al lui Nicolae Zărnescu.
Şi astăzi, cu ocazia fiecărei sărbători, Biblioteca Comunală Osica de Sus organizează evenimente specifice.
Astfel pe 15 ianuarie 2018 a fost omagiat Mihai Eminescu -aceasta legendă a poeziei și a sufletului românesc, sfântul preacurat al ghiersului românesc. ” Fiind foarte român , Eminescu e universal”. Asta o știe oricine citește.
Anghel Demetriescu mărturisește : Eminescu avea „cap de Apollo” iar „înfățișarea lui era așa de frapantă, încât nimeni nu l-ar fi văzut pentru întâia oară fără să întrebe cine este”.
Apoi s-a urmărit redescoperirea, cunoaşterea şi păstrarea tradiţiilor populare româneşti prin activitatea „Dragobetele pe meleaguri olteneşti”, pe 23 februarie 2018.
Din multitudinea obiceiurilor de primăvară practicate în zona Oltului, potrivit rânduielii calendaristice a satului tradițional, face parte Dragobetele. Este și sărbătoare în calendarul creștin ortodox: Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
În tradiția populară din această zonă, Dragobetele este considerat fiu al Babei Dochia, cu înfățișare frumoasă, ocrotitorul dragostei și al îndrăgostiților. Și „frumos la frumos trage”. Dragostea este ca și tinerețea o frumusețe pe care n-o uiți niciodată ! Bătrânii spuneau : „Nimic nu e mai de temut, decât să nu fii iubit”. Iar un proverb românesc amintește : „Ce folos de chip frumos, dacă nu e lipicios”.
În dimineața zilei lui Dragobete, înveșmântați în straie de sărbătoare,  flăcăii și fetele se întâlneau, dacă vremea era prielnică și porneau în cete către pădure, unde culegeau flori; băieții căutau să sărute fetele. Fetele se lăsau sărutate de aceia pe care îi socoteau demni de acest gest, care devenea legământ pentru o relație viitoare, de unde și expresia românească veche: „Dragobetele sărută fetele”, auzită și astăzi în Oltenia, înțelesul acestor vorbe trebuind căutat în obiceiul tinerilor de a se săruta la petrecerea din pădure. În esență este dragoste pentru chip și suflet.
Venirea primăverii consemnează în calendarul afectiv și în cel popular o sărbătoare cu multiple valențe : MĂRȚIȘORUL.
Este o sărbătoare a primăverii, a prospețimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului. În această zi se oferă doamnelor și domnișoarelor apropiate, mărțișoare, obiecte decorative, legate cu șnur alb și roșu, ca simboluri aducătoare de noroc și fericire, ca mici semne de mulțumire. Acest simbol este purtat la vedere întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Semnificațiile termenului sunt multiple:
este denumirea populară a lunii MARTIE, luna dedicată zeului Mars și planetei Marte;
este început de primăvară, simbol al vitalității și purității ce trebuie să caracterizeze pe toți membrii comunității;
este talismanul oferit cu toată dragostea și purtat cu dragoste, păstrându-se până astăzi.
Biblioteca Comunală Osica de Sus a marcat această minunată zi de primăvară printr-o expoziție de mărțișoare confecționate, oferindu-le simbolic tuturor persoanelor de sex feminin din localitatea noastră, alături de un buchet de ghiocei, cu speranța că am adus în sufletele lor dragoste și veselie într-o primăvară frumoasă, încărcată de bucurii și împliniri.
În acest anotimp plin de magie și lumină care este totodată și renașterea sufletului am sărbătorit și Mama, cea mai dragă ființă din viața fiecărui om, prin activitatea „Sărut mâna, mamă !”, pe 8 martie .
Mama este locul unde dragostea răsare din pământ și fericirea cântă. Este cel mai duios cuvânt rostit vreodată, e vorba dulce din noaptea întunecată, zâna bună din poveste. E îngerul păzitor al fiecăruia. O găsești în adierea frunzelor pe lângă care treci, în mirosul mâncărurilor pe care ți le amintești din copilărie, în florile pe care le alegi să le dăruiești, în toate zâmbetele tale de zi cu zi, în mâna care-ți mângâie fruntea când ai febră și în căldura pe care o simți în diminețile de Crăciun.
Mama e izvor de răbdare și bunătate, e îngerul care-ți alungă visele triste, e brațul în care îți găsești alinarea.
Mama e bucuria de a trăi, e tot ce a putut crea Dumnezeu mai sfânt, mai pur pe pământ.
Ea e primul tău „acasă”, primii tăi pași în viață. Este mereu alături de tine, orice drum ai alege în viață.
Mama este cea mai bună, cea mai deșteaptă, cea mai frumoasă ființă din lume.
În semn de aleasă preţuire pentru omul şi poetul Virgil Carianopol, „o voce interesantă în epocă, receptată elogios de critica literară, dar şi de iubitorii de poezie, care-i aplaudau cu generozitate ieşirile în public, la şezători, unde recita magistral, ca un actor, în special poezia sa de suflet ,Puritate ”, aşa cum îşi aminteşte istoricul Dumitru Botar, s-a desfăşurat la Biblioteca Comunală Osica de Sus, pe 29 martie 2018, activitatea: ”Virgil Carianopol, un cântec oltenesc”.

Virgil Carianopol s-a născut la Caracal, în fostul judeţ Romanaţi, ca fiu al Atenei, născută Popescu, nepoată a lui Iancu Jianu şi al lui Grigore Carianopol, funcţionar la tribunal. Caracal era capitala sufletului său, rămânând foarte legat de Oltenia, o legătură pe care a „rostit-o” în întreaga sa creaţie poetică.
„Poetul a crescut în atmosfera satului nostru, într-o casă cu ştergare pe pereţi, cu scoarţe şi carpete lucrate de mama sa în război. În copilărie a umblat în cămaşa oltenească cu flori, încins cu bete tricolore. Perna pe care se culca era o pajişte cu flori, iar cearceaful cu care se acoperea mirosea a Dunăre, Jiu şi Olt, trăiri care i s-au întipărit în suflet, iar mai târziu au devenit poezie. Satul românesc şi folclorul dau o aură de basm poeziilor sale”, e de părere Botar.
Pe acordurile muzicii interpretată de Tudor Gheorghe pe frumoasele versuri ale poetului, s-a derulat programul activităţii.
În 30 martie 2018 am făcut o vizită persoanelor din Centrul de Îngrijire și Asistență Șopârlița, împreună cu un grup de elevi de la Liceul ”Ion Gh.Roșca”, Osica de Sus, însoțiti de doamna profesoară Cristescu Ana Maria. Încărcaţi cu emoţie, iubire, căldură sufletească şi mici cadouri, am păşit pragul Centrului, unde sunt găzduite persoane cu nevoi speciale. Am fost întâmpinaţi cu mare plăcere iar bucuriei noastre de a dărui în care am pus multă dragoste i s-a răspuns cu aceeaşi mare bucurie. Să sperăm şi să credem că lucrurile bune pe care le dorim se pot împlini în viitor, iar deschiderea spre dăruire să ne însoţească mereu pentru a aduce în cât mai multe suflete lumina bucuriei de a trăi .
Sfintele Paşti sau Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii dintre toate sărbătorile de peste an. Este şi cel mai luminos Praznic şi în mod special toţi creştinii trebuie să se pregătească atât sufleteşte cât şi trupeşte pentru a primi vestea Învierii lui Hristos.
În săptămâna Patimilor, încercând să rememorăm drama pe care a suferit-o Mântuitorul Iisus Hristos pentru salvarea noastră şi împăcarea cu Dumnezeu, am organizat la Biserica ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Osica de Sus, activitatea „ Lumină din Lumină „ în cadrul parteneriatului încheiat între Biblioteca Comunală Osica de Sus, Biserica ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi Liceul „Ion Gh.Roşca”, în data de 2 aprilie 2018.
Biserica de azi a satului românesc, forma tradiţională cu un conţinut de viaţă actuală, reprezintă funcţional viaţa religioasă şi spirituală a satului.
Săptămâna Patimilor este considerată în tradiţia ortodoxă drept ultima treaptă a urcuşului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă. Fiecare zi are un înţeles şi un mesaj foarte clar.
Cu haru-i cunoscut, părintele paroh, Popa George Marius, ne-a vorbit cu evlavie despre acestea şi despre credinţa şi legătura cu Dumnezeu. Apoi, un grup de elevi din „Clubul picături de iubire pentru localitatea mea” şi câţiva de la Şcoala Gimnazială Osica de Sus, îndrumaţi de doamna bibliotecar Torcea Bibica, au recitat şi au spus pilde şi povestioare despre Paște, reunite în ”Urcuş spre Înviere”.
Activitatea a avut o încărcătură emoțională specială.
Biblioteca Comunală Osica de Sus rămâne locul întâlnirii culturale asumându-şi rolul de centru cultural multifuncţional şi de dezvoltare comunitară, grupurile comunitare fiind sprijinite în a avea un acces echitabil la informaţie şi contribuind la creşterea interesului acestora pentru aspecte legate de cultura şi identitatea locală care oferă un impact semnificativ asupra apartenenţei la comunitate.
„Înconjoară-te de cărţi şi nu vei mai fi singur !”