PUNCTE DE VEDERE

Omul poate sfinți locul

În timpurile de azi asistăm la o evoluție negativă a condițiilor de mediu, care pun sub semnul întrebării păstrarea echilibrului natural. Aș putea spune că la noi în comună, de-a lungul timpului, ca și în alte părți, au avut loc transformări majore ale mediului  în două etape, cu impact și anume, toate s-au axat pe defrișări de păduri.

O primă etapă ar fi fost înainte de anul 1600, când s-au defrișat o parte din pădurile apropiate satelor noastre, în general pe suprafețe nu prea mari, pentru a face loc culturilor agricole.

O altă etapă a fost după Tratatul de pace de la Adrianopol din 1829, când s-a liberalizat comerțul cu cereale în Țările Române. Atunci s-au defrișat suprafețe mai mari de pădure (stejar) în special în Dealul Bobului, din necesitatea de a se cultiva cât mai multe cereale pentru export prin porturile Dunării, mai ales că se introdusese în cultură și porumbul. Și reformele lui Cuza au încurajat acest proces de defrișare.

În zilele noastre au avut loc în comună două etape de transformare a mediului, cu impact ecologic. Prima transformare s-a produs până în anul 1985 când s-a construit barajul hidrocentralei de pe Olt. Oamenii în vârstă știu ce zăvoaie mari erau în lunca Oltului. Toate au fost defrișate, pe locul lor instalându-se biotopul acvatic. Biotopul este suportul pentru viețuitoare într-un anumit loc. Orice biotop are particularitățile sale de mediu. Ce a însemnat pentru Osica acest lucru ? Din vechime este o vorbă care spune că „pădurea atrage norii de ploaie”. Pentru bătrâni aceasta era o observație empirică cu mult adevăr. Se știe că în timpul verii pădurile elimină prin frunze multă apă în atmosferă prin fenomenul de evaporație, apă care se transformă în nori de ploaie. Evaporația prin frunzele copacilor se face mult mai repede decât de pe o suprafață plană de apă (lac, baltă, etc.).

În urma acestei schimbări, zona noastră a devenit aproape deficitară în ploi de vară. După anul 1990 am asistat la a doua transformare de mediu, e drept de mai mică amploare dar cu aceleași efecte: defrișarea zăvoaielor din lunca Oltețului. Înlăturarea copacilor a dus la așa-numitul fenomen de „stepizare” a zonei respective cu consecințele de rigoare. Stepizarea înseamnă înlocuirea vegetației arborescente cu vegetația ierboasă și de tufișuri. Și în prezent dacă s-ar lua unele măsuri organizatorice, să zicem, de câte un OCOL Silvic, zăvoaiele s-ar regenera, dacă s-ar recolta lemnul în mod rațional și la vârsta potrivită după lege.

 Pe de altă parte, în ultimii ani, s-au produs mutații sociale care necesită noi relații comunitare cu mediul înconjurător pentru Osica. Comuna are în arealul său terenuri cu izlaz și fânețe mai ales în partea dinspre pădurea Bercica. O parte din acest teren este privat, o parte este public. Până de curând aceste terenuri erau folosite pentru recoltat fân și pentru pășunat cu animalele. Dacă s-au produs mutații în viața socială, cetățenii din comună în majoritatea lor au abandonat creșterea animalelor, încât izlazurile au devenit aproape inutile pentru destinația pe care au avut-o până acum, plus că s-a mai adăugat și  procesul de aridizare climatică. Ca atare se reclamă schimbarea folosirii lor în alte scopuri. Deja pe izlazul satului Greci funcționează un parc fotovoltaic. Același lucru se poate face și pe izlazului satului Osica. Terenul respectiv ar putea fi concesionat sau vândut unor firme cu profil fotovoltaic. O parte din curentul electric ar putea fi folosit gratuit pentru interesele comunei (iluminat public, școli, biserici, etc.) Sau dacă nu, acest teren s-ar putea împăduri. Același lucru și pe coasta de sub Vlăduleni; s-ar putea planta salcâmi, așa cum a fost o parte din ea înainte de 1990. Plantațiile puse sub control silvic ar împiedica eroziunea de versant, lemnul ar fi folosit cetățenilor pentru foc și construcții, iar pentru albine ar deveni o sursă meliferă.

Peisajul golaș de azi ar căpăta un aspect pitoresc și în plus o sursă de apă și oxigen pentru atmosferă.

Închei, nu fără a menționa comuna Dobrun, care are coastă asemănătoare cu cea din Vlăduleni și care era golașă. Încă din anul 2000 a fost plantată cu puieți, iar în prezent este pădure ce încântă privirea, schimbând aspectul de peisaj cu consecințele benefice de biodiversitate.

Eu mi-am expus aici doar părerile personale, iar dacă sunt bune sau nu, rămâne la aprecierea cititorului acestui articol.

Lasă un răspuns