de Mihalache Mădălina Gabriela

Mărţişorul este un obiect mic de podoabă, legat de un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, care apare în tradiţia românilor şi a unor populaţii învecinate, din timpuri vechi. Împreună cu mărţişorul care se oferă de 1 Martie, deseori, sunt oferite și flori timpurii de primăvară , reprezentativ fiind ghiocelul.
Obiceiul de mărţişor a fost inclus în lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO în anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”, propus într-un dosar colectiv de către Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România.
Cuvântul Mărţişor este diminutivul lui “marţ”, vechiul nume popular al lunii martie şi înseamnă literal „micul martie”.
Originea mărțișorului este veche de peste 8.000 de ani, având rădăcini daco-tracice și romane. În mitologia modernă a bulgarilor mărţişorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, deşi numele latin indică altceva.
Mărţişorul simbolizează renaşterea naturii, primăvara, fiind oferit cadou şi purtat întreaga lună martie pe articole de îmbrăcăminte, în dreptul inimii sau la mână.
Șnurul alb-roșu reprezintă împletirea iernii (puritate) cu vara (iubire, pasiune). Cele două culori simbolizează armonia şi unitatea contrariilor.
Tradiţional, era un talisman de protecţie ce aducea noroc, sănătate sau proteja purtătorul lui de spiritele rele. La sfârşitul lunii era pus pe ramura unui copac sau pe flori pentru a aduce prosperitate.
La 1 Martie primesc mărţişoare persoanele de sex feminin. În Moldova tradiţia este diferită: femeile oferă bărbaţilor acest cadou.
Iniţial mărţişoarele au fost confecţionate din lână, bumbac, cânepă sau mătase. În funcţie de zone a fost monocrom, bicolor sau tricolor. Astăzi şnurul tradiţional este împletit din mătase albă şi roşie.
În practica românească, cu timpul, acestui şnur i s-a adăugat o amuletă ce trebuia să-l protejeze pe purtător de toate relele. Ea era din argint, aramă sau aur.
În prezent amuleta are forme diferite şi este purtătoarea unor mesaje simbolice fiind confecţionată din diverse materiale: textile, plante uscate, pietre semipreţioase modelate, sticlă, scoici, metale de toate felurile sau plastic.
Din anul 2018 s-a intensificat funcţia de identitare şi patrimonializare a mărţişorului prin activităţile instituţiilor muzeale, prin târgurile de mărţişoare…
Alături de sorcovă, pluguşor şi căluş, mărţişorul este act cultural tradiţional.