Februarie 2009. La Casa Universitarilor din Craiova a avut loc întâlnirea unui grup de osiceni inimoși hotărâți să înnobileze viața culturală pe meleagurile noastre prin producerea unor evenimente culturale de referință. Întâlnirea a avut drept scop creionarea surselor pentru realizarea unei ample MONOGRAFII a comunei noastre care să fie lansată într-un cadru festiv de excepție – ÎNTÂLNIRE CU FIII SATULUI, programat să aibă loc în partea a doua a anului.
Întâlnirea a fost organizată de profesorul universitar doctor Constantin Roșca și la ea au participat profesorul universitar doctor Mihai Vărzaru, profesorul de istorie Ion Sârbu, generalul maior Constantin Mitran, economistul Nicu Tutelcă și subsemnatul. În principiu, s-a stabilit un calendar privind întocmirea monografiei, cuprinsul acesteia având punct de plecare Monografia comunei Osica de Sus, lucrare realizată de profesorul Ion Sârbu. Cu această lucrare el și-a obținut gradul unu.
Lucrarea menționată și-a demonstrat importanța atât prin structură și conținut cât și prin faptul că ea fusese validată de o comisie de oameni avizați, fapt care ne-a încurajat să o îmbogățim cu noi capitole dar, să o și aprofundăm, în sensul tradițiilor locale de muncă și viață.
Așa cum era de așteptat, rolul de coordonator al lucrării și l-a asumat profesorul Roșca ajutat de alți colaboratori stabiliți atunci sau pe parcurs. Cred că realizarea unei monografii cuprinzătoare a fost visul de zeci de ani al dânsului, dar acum a beneficiat de împrejurări favorabile împlinirii, ținând cont că la conducerea comunei se găsea inginerul Ion Ciocan, nimeni altul decât cel care crescuse și se realizase sub privirile profesorului. Cred că a fost un proiect îndelung pregătit deoarece după întâlnirea din februarie profesorul Roșca a început documentarea și strângerea materialelor cu un entuziasm de adolescent, deși depășise vârsta de 75 de ani.
Ritmul impus lucrării ne-a creat unora dintre noi ceva probleme, fiindcă nu ne-am așteptat să ne implice așa de mult și cu așa viteză, dar dumnealui nu concepea să facă concesii tratându-ne ca și când am fi fost subalternii dânsului ori noi eram pensionari ieșiți de sub orice autoritate.
Legat de întâlnirea de la Craiova, la plecare i-am spus profesorului că problematica tradițiilor locale nu poate fi cuprinsă în toată complexitatea ei în monografie oricât de cuprinzătoare ar fi ea și că aceasta și-ar găsi rezolvarea numai într-o asociație culturală. Era doar o observație, nu o propunere, dar la prima întâlnire de la Osica, într-un cadru mai larg, m-am trezit luat prin surprindere. Dumnealui reținuse observația mea și acum mi-a cerut s-o prezint celor de față. Din acel moment înființarea asociației culturale a intrat în linie dreaptă.
A fost o vară fierbinte. Lucrurile s-au desfășurat în ritm alert și la finele lunii august monografia a fost finalizată urmând să fie lansată la întâlnirea cu fiii satului.
Ziua de 9 septembrie rămâne în viața comunității una cu o însemnătate deosebită. În acea zi s-au întâlnit sub STEJARUL RECUNȘTINȚEI osiceni de pretutindeni, de toate profesiile, de toate vârstele. Această sărbătoare a dat prilejul celor vârstnici, risipiți pe întinsul țării, să își vadă locul natal, să întâlnească vechi prieteni și colegi, dar să cunoască și generațiile mai tinere, cele care trebuie să ducă mai departe tradițiile făurite de înaintașii lor.
A doua zi,10 septembrie, la Școala nr. 2 a avut loc adunarea de constituire a Asociației Culturale Pro Memoria la care au participat câteva zeci de osiceni, în strădania lor de a constitui o structură destinată valorificării patrimoniului cultural și spiritual al comunității. La această întâlnire s-au ales membrii Consiliului de Conducere și președintele, adunarea hotărând și apariția unui organ de presă, o revistă cu apariție semestrială.
MEMBRII FONDATORI
AI A.C. PRO MEMORIA:
Cristina Bacicu Botez – Slatina
Ion Ciocan – Osica de Sus
Constantin Florescu – Caracal
Constantin Mitran – Craiova
Ioan Paul Popescu – Slatina
Puiu Raicea – Balș
Ioana Radu (Greci) – București
Emanoil Raicea – Slatina
Nicolae Chirea – Slatina
Constantin Maxut – Craiova
Elisabeta Brătescu – București
Constantin Roșca – Craiova
Dumitru Roșca – Craiova
Ion Roșca – Osica de Sus
Mircea Roșca – Craiova
Ion Sîrbu – Osica de Sus
Ion Surdu – Osica de Sus
Tony Tanislav – Osica de Sus
Mihai Vărzaru – Craiova
Mihaela Calotă – Osica de Sus
Ştefan Dumitrana – București
Ion Gheorghiceanu (Greci) – Slatina

CONSILIUL DE CONDUCERE
AL A.C. PRO MEMORIA:
Ioan Paul Popescu – președinte
Mihaela Calotă – secretar
Ion Surdu – membru
Ioana Radu – membru
Emanoil Raicea – membru

Înființarea A.C. PRO MEMORIA este meritul exclusiv al profesorului Roșca și al echipei sale în frunte cu primarul de la acea vreme, inginerul Ion Ciocan, jurist Mihaela Calotă, sociologul Paul Popescu și graficianul Cristina Bacicu Botez care, într-un timp record, au întocmit toată documentația, statut, act constitutiv, sediu, rezervarea denumirii asociației. Toate acestea au impus un volum de muncă imens finalizat cu o reușită deplină, explicată doar prin entuziasmul extraordinar generat de convingerea că, prin această asociație, vom pune Osica pe harta culturală a țării.
În iureșul acelor momente când activitățile se desfășurau pe mai multe planuri: ÎNTÂLNIREA CU FIII SATULUI, lansarea MONOGRAFIEI, montarea de plăci comemorative, adunarea de constituire a asociației…. Problema persoanei care să fie propusă să îndeplinească funcția de președinte nu fusese rezolvată.
Îmi amintesc ca astăzi că la masa festivă care a încheiat programul din data de 9 septembrie, profesorul Roșca, în loc să se întrețină cu invitații, încerca aproape cu disperare să găsească persoana care a doua zi să fie propusă pentru funcția de președinte.
Se simțea responsabil de viitorul creației sale – A.C. PRO MEMORIA.
În ciuda căutărilor, ziua s-a încheiat fără nicio soluție. M-am simțit vinovat într-o oarecare măsură, deoarece multă vreme organizatorii evenimentelor festive considerau rezolvată această funcție prin persoana mea. Am refuzat categoric dintr-un motiv foarte întemeiat.
În vara anului 2004 am participat, împreună cu alți osiceni, la festivitatea de lansare a candidaturii inginerului Ion Ciocan pentru funcția de primar, activitate la care am ocupat loc în primele rânduri, fapt care i-a îndreptățit pe mulți consăteni să creadă că voi face parte din echipa candidatului. Situația a devenit curând nu numai supărătoare ci chiar jignitoare când unul dintre consăteni m-a întrebat dacă vizez vreo funcție și după ce am negat a venit replica năucitoare: – Nu se poate, trebuie să aveți dumneavoastră vreun interes, dar îl țineți ascuns. I-am arătat cartea de identitate cu domiciliul în Craiova, dar tot nu am fost crezut.
Această trăire m-a adus cu picioarele pe pământ. În lumea de azi foarte multe persoane nu concep că ar putea sacrifica din timpul lor pentru comunitate fără să fie plătiți. Eventuala mea alegere în funcția de președinte al asociației ar fi născut suspiciuni, că mă folosesc de funcția respectivă pentru a-mi asigura notorietate în perspectiva unor demnități remunerate.
În final, fostul senator Ioan Paul Popescu, în urma unei argumentații solide și a unor garanții a acceptat să candideze pentru această poziție pentru care a primit votul tuturor membrilor fondatori. Mandatul domniei sale s-a derulat până în vara anului 2016.
Perioada acoperită de acest mandat s-a desfășurat în general sub semnul aceluiași entuziasm. A.C. PRO MEMORIA s-a făcut repede cunoscută prin multitudinea de activități desfășurate, calitatea lor și cu invitați de marcă. În acest sens, în prim plan a fost același neobosit profesor Roșca împreună cu senatorul Ioan Paul Popescu, graficianul Cristina Bacicu Botez, scriitorii Marian Drăghici, Nicu Coande, Nicu Drăghici, Paul Aretzu și alții.
Privind retrospectiv, se poate aprecia că visul profesorului Roșca acela de a marca profund viața culturală a localității sale natale s-a înfăptuit deplin și definitiv. Mai mult, a adus în prim plan persoane care până atunci nu beneficiaseră de o expunere extinsă chiar dacă trăiseră pe aceste meleaguri. Cu excepția fostului senator Ioan Paul Popescu care, la momentul respectiv, avea o notorietate evidentă, profesorul Ion Sârbu, profesorul Paul Aretzu, grafician Cristina Bacicu Botez erau prea puțin cunoscuți.
În ceea ce mă privește pot afirma cu toată recunoștința, că am fost unul dintre principalii beneficiari ai atenției pe care profesorul a acordat-o celor din echipa dânsului. La ceremonialul de ZIUA EROILOR în anul 2009, pe care o considera ultima repetiție cu public înainte de ziua cea mare ÎNTÂLNIRE CU FIII SATULUI, intenționa să prezinte dânsul semnificația acestei sfinte sărbători, dar în ultimul moment, probabil din cauza emoțiilor, mi-a încredințat mie acest rol, situația repetându-se și la adunarea festivă de la STEJARUL RECUNOȘTINȚEI din data de 9 septembrie 2009.
Aceste momente și implicarea totală în problemele A.C. PRO MEMORIA i le datorez celui care a fost mentorul acestui fenomen cultural de excepție și apreciez că au contribuit din plin la dezvoltarea mea personală și au dat un sens nobil unei reveniri pe meleagurile natale.
După anul 2016 A.C. PRO MEMORIA a intrat într-o nouă etapă de transformări impusă de retragerea unor membri fondatori de prim-plan, de modificare a statutului, a actului constitutiv și, în mod deosebit o nouă conducere a asociației. Cred că a fost cel mai greu moment pentru cei rămași să ducă mai departe angajamentele luate la constituire.
Începând din această perioadă s-a diminuat și rolul de ferment al profesorului Roșca, vârsta înaintată, 83 de ani, starea de sănătate cu tot mai multe probleme l-au determinat să vină tot mai rar în Osica pe care a ținut să o înnobileze cu o lucrare de referință și de mândrie pentru osiceni.
După convulsiile care s-au întins aproximativ un an lucrurile au revenit la normal, au venit noi membri, o nouă conducere în frunte cu prof. Mihai Duică. S-au rezolvat probleme organizatorice extrem de complicate, finalizate cu succes, pregătind terenul pentru actuala echipă de conducere. În prezent Consiliul de Director este condus de dl. colonel în rezervă Dumitru Stanca și are în componență oameni entuziaști, familiarizați cu mijloacele electronice de comunicare, fapt care a făcut mai vizibile activitățile asociației.
În data de 8 ianuarie 2024, profesorul Roșca a trecut la cele veșnice, spunem noi, cu sentimentul datoriei împlinite.

ODIHNIȚI-VĂ ÎN PACE, DOMNULE PROFESOR! CE AȚI SEMĂNAT A RODIT!