Pornind din Iași, orașul de suflet, trecând peste Oceanul Atlantic, la 7000 km distanță, mă regăsesc în Montreal, Canada, orașul luminos din triunghiul vieții mele. Îl consider astfel pentru că iată, se împlinesc 29 de ani de când viața mea și a familiei mele își găsește sălașul aici, în toată multitudinea și consistența ei. Realizez, așadar, că cea mai mare parte din existența mea, ca durată în timp, și-a găsit locul pe un alt meridian, departe de ceea ce, poate, îmi fusese hărăzit.

Plecând dintre cele șapte coline ale Iașiului am ajuns astfel la Montreal, orașul cu trei coline: Mont Royal (muntele regal), Westmont (muntele de vest) şi Outremont sau Outre-le-mont (un alt munte). Căci, Montrealul, încă din primele sale forme existențiale, a fost edificat în jurul colinei cele mari, Mont Royal. Încercând să vă introduc în acest oraș minunat prin poarta istoriei, încep prin a prezenta câteva momente importante din evoluția lui.
Locurile acestea au fost ocupate timp de mii de ani de popoarele native americane. Au fost găsite aici, urme de culturi de porumb și construcții fortificate datând de mai bine de 4.000 de ani. Începutul acestei cetăți este legat de sosirea primilor exploratori europeni, francezii. Primul european care a explorat meleagurile acestea a fost faimosul Jacques Cartier. Considerat fondatorul orașului Montreal, la sosirea sa, în octombrie 1535, el a găsit aici un sat iroquoian (populația băștinașă) Hochelaga, pe Mont Royal, comunitate cu o populație de peste 1.000 de locuitori. Legenda spune ca Jacques Cartier a fost primul care a folosit numele de mont Royal, pentru a desemna colina impunătoare în proximitatea căreia se găsea satul Hochelaga. Această denumire este dată în onoarea regelui. 70 de ani mai târziu, Samuel de Champlain, la sosirea sa, a stabilit un post comercial pe insula Montreal pentru a face comerț cu blănuri din 1611, pe un loc numit inițial Place Royale. Acesta este începutul a ceea ce a însemnat Nouvelle France (Noua Franță). Chiar dacă satul iroquoian a dispărut, amerindienii (irochezi și mohawks) practicau totuși atacuri regulate asupra oricărei noi forme populate pe care primii europeni încercau să o înființeze. Ele vor dura până la tratatul Marii Păci de la Montreal, în 1701. Din cauza acestei rezistențe, popularea regiunii este lentă. Abia în 1642 a început cu adevărat colonizarea franceză, o dată cu înființarea unei colonii misionare, Ville-Marie (Orașul Maria), al cărei scop era evanghelizarea amerindienilor, urmată de înființarea Societății Notre-Dame de Montréal. Noi valuri de coloniști au fost aduși în mod regulat din Franța pentru a întări prezența europeană. Foarte repede, societatea s-a dezvoltat, trăind din agricultură și mai ales din comerțul cu blănuri. La 17 mai 1642 este fondată, de către Paul de Maisonneuve la colonie Ville-Marie iar în 1643, o cruce în lemn a fost instalată pe Mont Royal în semn de recunoștință pentru Sfânta Fecioară care îi îndeplinise ruga lui de a opri inundațiile devastatoare ce se anunțaseră în primăvară. Peste ani, la 16 mai 1924, încep lucrările de construcție a unei cruci metalice cu înălțimea de 33 m, ale cărei brațe se întind pe 10 m. În 1992, a fost plasată, sub cruce, o placă care marchează locația unei capsule a timpului, depusă cu ocazia sărbătoririi a 350 de ani a Montrealului. Aceasta capsulă conține mesajele și desenele a 12.000 de copii din Montreal care descriu viziunile lor despre Montreal în anul 2142. Ea urmează să fie redeschisă cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani de la înființarea orașului Montreal.
În 1720, pe hărțile întocmite de Champlain, este identificat numele Montreal, iar numele de Ville-Marie este păstrat pentru a denumi o parte a orașului, incluzând orașul vechi și centrul vechi. Dar regiunea cucerită de exploratori nu a rămas franceză mult timp. În 1754 a început Războiul de cucerire dintre francezi și britanici ceea ce a încetinit considerabil dezvoltarea orașului, promovând în același timp construcția de fortărețe. Victoria britanică din 1759 în Bătălia de la Câmpia lui Abraham (orașul Quebec) a marcat sfârșitul Noii Franțe. Engleza este esențială, se înființează Parlamentul Canadei Unite, scoțienii și englezii se instalează încetul cu încetul și orașul se dezvoltă considerabil. Orașul Montreal a devenit din ce în ce mai important datorită poziției sale strategice în comerțul cu blănuri, apoi s-a industrializat și s-a orientat spre servicii. Locul orașului Montreal rămâne dominant în toată Canada, atâta timp cât vestul nu este cucerit și dezvoltat. Spre mijlocul secolului al XX-lea, Toronto a depășit-o însă în ceea ce privește influența asupra teritoriului canadian. Este o perioadă de relativ declin, care se va opri la sfârșitul anilor 1990.

Montreal – O Insulă și un Munte

Din punct de vedere geografic, Montrealul este situat la latitudinea de 45°30’3”Nord, foarte apropiată de cea a orașului Brașov. Poziționat pe longitudinea de 73°35’16” Vest, acest teritoriu este despărțit de Polul Nord prin numai 5000 Km, fiind foarte departe de Polul Sud, la o distanţă de 15000 Km.

Montrealul este, în același timp, o insulă și un munte. Insula Montreal este o insulă fluvială, separată de continent la sud, de fluviul Saint Laurent (Sfântul Laurențiu). Ea se întinde pe o suprafață de 482,8 km2. Cel mai înalt punct al său este Muntele Regal, care are vedere în centrul orașului Montreal, la 234 m. Acest loc emblematic, numit cu mândrie istorică „muntele”, se întinde pe 10 km2 în inima orașului. Există aici cartiere rezidențiale, câteva instituții fondatoare din Montreal, cimitire vaste, parcuri de cartier și magnificul Parc Mont Royal care se întinde pe 227 de hectare. Muntele Regal este acum un sit de patrimoniu.  Denumirea istorică atribuită în mod natural Muntelui Regal este o premieră în Provincia Quebec și este expresia dorinței de a asigura protecția acestui ansamblu unic datorită concentrării de monumente și situri istorice pe teritoriul său, și pentru interesul estetic, legendar și pitoresc ce vine din armonia sa naturală. Acest așezământ constituie un reper vizual major și un loc de identitate al provinciei Quebec și al Canadei.

Montrealul – Orașul de astăzi

Montrealul face parte din Provincia Quebec, fiind cel mai mare oraș din Quebec, al doilea, ca mărime, din Canada și una din cele mai mari aglomerații urbane din America de Nord. Montrealul se afirmă ca un important pol financiar, de știință și cultură, și este recunoscut în întreaga lume drept una dintre marile capitale aerospațiale. Datorită progreselor sale tehnologice, susținute de școli specializate și centre de cercetare, metropola oferă un mediu de afaceri propice companiilor care doresc să investească în America de Nord. Câteva întreprinderi internaționale, cum ar fi Bombardier, Bell Helicopter Textron, CAE și Pratt & Whitney, își desfășoară activitatea aici. Metropola Montreal este bine-cunoscută ca o cetate în biotehnologie unde se află sediile multor întreprinderi bio-farmaceutice de anvergură, ca și institute de cercetare în domeniu. Montrealul găzduiește câteva organizații internaționale cum ar fi Organizația Internațională a Aviației Civile, Institutul UNESCO de Statistică, Secretariatul Convenției privind Diversitatea Biologică și Agenția Mondială Anti-Doping. Toate aceste domenii de dezvoltare constitute unul din motoarele prosperității economice a regiunii.
În timp, orașul Montreal a dobândit un statut aproape mitic căci orice vizitator cade inevitabil sub vraja acestei metropole pline de viață, o mică parte de Europa americanizată, cu o atmosferă relaxată, artistică și sofisticată deopotrivă. Mai puțin pretențios decât Parisul, mai liniștit decât New York-ul, mai creativ decât Toronto, orașul Montreal și-a conservat propria identitate, păstrând, în același timp, toate convențiile internaționale. Ceea ce seduce atunci când aterizezi aici este acest mod unic de viață care îmbină cosmopolitismul și cultura, umorul și amabilitatea, diversitatea și accesibilitatea. Un amestec perfect care, inevitabil, te face să vrei sa-l cunoști. Orașul insular Montreal este conectat la toate vecinătățile sale terestre printr-o rețea de 18 poduri, distribuite parcă în forma de stea. Aceasta interconectare favorizează o largă și flexibilă mobilitate a populației între oraș și vecinătăți dar și vice-versa. Toate aceste rețele de transport contribuie, de asemenea, la o dezvoltare economică armonioasă și echilibrată.
Istoric vorbind, aspectele de transport și comunicare au favorizat chiar de la începuturi fondarea orașului ca și evoluția lui în timp. Portul Vechi Montreal a fost actorul și martorul dezvoltării economice și culturale a orașului încă din 1642. Situl portului Montreal a fost mai întâi frecventat de canoe amerindiene, apoi șlepuri și nave folosite în special în comerțul cu blănuri. Ambarcațiunile mici au acostat direct pe țărm, în timp ce bărcile mai mari trebuiau să ancoreze pe Insula Market (sau Insula Normandin) pentru a-și descărca mărfurile, folosind plutele. La începutul secolului al XVIII-lea au fost construite primele cheiuri temporare. Primul serviciu de transport maritim regulat care lega Montrealul de Liverpool, Marea Britanie, datează din anii 1830. Atunci Hugh Allan, un om de afaceri de origine scoțiană, a cumpărat mai multe nave și a fondat Allan Line, care, 20 de ani mai târziu, avea să asigure transportul regulat între Montreal și porturile britanice. Astăzi, portul vechi este un loc istoric și turistic vizitat de milioane de turiști.

Transportul actual in interiorul orașului este bazat pe o diversitate de mijloace de transport cum ar fi tramvaiul, autobusul, metroul și trenul. Toate aceste mijloace complementare funcționează în securitate și după un program bine stabilit. Întorcând-ne în timp, primele mijloace de transport din Montreal au fost trenul și apoi tramvaiul. Astfel, prima linie de tren la Montreal este inaugurată la 22 noiembrie 1847. Primul tramvai electric montrealez intră în funcțiune la 21 septembrie 1892. El a fost precedat de tramvaiul hipomobil, de iarnă și de vară, și tramvaiul sanie, puse în funcțiune în 1861. La 22 noiembrie 1919 sunt inaugurate primele două autobuze, ca mijloc de transport, prin transformarea a două camioane în autobuz. Începând cu 1925 acest mijloc se extinde prin fabricarea autobuzelor în Montreal. Continuând cu modernizarea transportului, primele stații de metrou au fost inaugurate în 14 octombrie 1966 iar astăzi metroul numără patru linii diferite deservind 68 de stații. Toate aceste căi de transport fac din Montreal un oraș cu mult dinamism. Nu este întâmplător ca am făcut aceasta prezentare în timp a modului de transport din Montreal. Căci, vorbind de un oraș insular, problema transportului și a comunicării în Montreal a fost esențială pentru dezvoltarea sa și popularea teritoriului. În plus, este unul din aspectele care m-a impresionat pozitiv la începutul meu în Montreal: precizie şi ușurință în transport.
Calea aerului a devenit, la început de secol XX, un mijloc de conectare internațională a metropolei. În 1927 intra în serviciu primul aeroport oficial din Montreal, aeroportul Saint-Hubert. Începând cu 1940, capacitatea acestuia fiind depășită, ia naștere aeroportul Dorval care începe operațiunile la 1 septembrie 1941 cu trei piste pavate. În perioada 1946-1950 , aeroportul Dorval devine cel mai aglomerat aeroport din Canada iar în 1960, prin extindere, acesta devine poarta de intrare în Canada pentru tot traficul european. În noiembrie 1975, un nou aeroport internațional intră în funcțiune, Montreal-Mirabel. În ianuarie 2004 Aeroportul Internațional Montreal-Dorval este denumit Pierre Elliott Trudeau, în memoria fostului prim-ministru al Canadei. Acesta cunoaște o serie de lucrări de extindere și modernizare care continuă și astăzi. Aeroportul este renumit pentru performanțele sale la nivel mondial în ceea ce privește îndepărtarea zăpezii de pe piste și căi de rulare și degivrarea avioanelor în timpul iernii, primind astfel, în 2008, primul Premiu American Balchen / Post din categoria „aeroporturi majore”. Air Canada este cea mai mare companie aeriană națională din Canada. A fost înființată în 1937 și astăzi este a 15-a cea mai mare companie din lume care asigură zboruri naționale și internaționale.
Închei această prezentare cu privirile îndreptate spre unul din cele mai înalte puncte arhitecturale ale orașului, Turla Saint Jacques. Acest turn-clopotniță, situat în inima cetății, în cartierul municipal Ville-Marie; este una dintre cele mai înalte turle de pe insula Montreal și este un reper important în peisajul metropolei. Clopotnița Bisericii Saint-Jacques (Foto 6) este un turn pătrat în stil neogotic construit între 1855 și 1857 și mărit cu o turlă în 1876. Este un edificiu patrimonial înalt de 84 m ce a fost restaurat în 2020 și pus sub lumina arhitecturală. Evidențierea este compusă din cinci posturi conceptuale: trezire, întindere, inimă, vitalitate și relaxare. Respectând calitatea și caracterul de patrimoniu al arhitecturii, fiecare postură evidențiază anumite caracteristici ale clopotniței grație utilizării unei lumini albe care evoluează de la alb cald, alb mediu și alb rece, cât şi în ​​intensitate. De aici, poate, răsuna, până departe, sunetul de liniște nocturnă sau de trezire matinală, al Montrealului!
Sperând ca aceasta primă pagină deschisă spre Montreal să vă incite la o cunoaștere particulară a acestui oraș minunat și drag mie, vă invit să continuăm călătoria în etapa următoare. Până atunci, vă invit să admirați câteva imagini ce vorbesc despre Montreal, cu istoria și actualitatea lui. Pe data viitoare!

Ștefania Polizu (Fila)