Săptămânile din această perioadă sunt: prima duminică, a Ortodoxiei; a doua duminică, a Sfântului Grigorie Palama; a treia duminică, a Sfintei Cruci; a patra duminică, a Sfântului Ioan Scărarul și cea de a cincea duminică, a Sfintei Maria Egipteanca. Aceste cinci duminici au o semnificație simbolică ce depășește stricta lor denumire și au o mare coerență cu caracterul lor aparent heteroclit, în ceea ce privește pregătirea pe care o reprezintă Postul Mare.
Cea de a șasea duminică, a Intrării în Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos, cunoscută și sub denumirea de Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor, are o tonalitate, în care tristețea de a-l vedea pe Hristos înaintând spre Sfintele Sale Pătimiri se amestecă cu bucuria de a vedea în El pe Mântuitorul care va birui puterea biruinței și a morții și va dărui oamenilor, prin învierea Sa, viața veșnică.
Săptămâna Mare cuprinde comemorarea unor evenimente deosebit de importante din cadrul iconomiei mântuitoare a lui Hristos: instituirea Euharistiei Sfintelor, Sfintele Patimi și tot ceea ce le pregătește Răstignirea Domnului, moartea și coborârea Sa la iad.
Fiecare zi din Săptămâna Mare insistă în diversele ei slujbe, asupra unui eveniment, și anume:
Sfânta și Marea Luni amintește de soarta dreptului Iosif, discipol al lui Hristos; ea trece în revistă ultimele învățături ale Mântuitorului date novicelor și vestește Sfintele Sale Patimi prin numeroase aluzii la suferințele Sale.
Sfânta și Marea Marți insistă asupra gândului la moarte, pe care trebuie să-l avem cu toții, asupra sfârșitului veacului și al judecății finale.
Sfânta și Marea Miercuri evocă figurile diametral opuse ale lui Iuda, ucenicul care își trădează și vinde învățătorul și a femeii păcătoase, plină de pocăință, care l-a uns cu mir pe Domnul.
Sfânta și Marea Joi comemorează Cina cea de Taină, spălarea picioarelor ucenicilor, instituirea Euharistiei și , din nou, trădarea lui Iuda.
Sfânta și Marea Vineri face pomenire de procesul Domnului, de Sfintele Sale Patimi, de moartea Sa pe cruce precum și punerea Sa în mormânt.
Sfânta și Marea Sâmbătă este o meditație liniștită asupra odihnei lui Hristos în mormânt și a coborârii Sale în iad, ea reprezentând o așteptare și o povestire a învierii Sale din morți.
De ce postim?
Postim pentru a recupera raiul pierdut. Sfântul Vasile cel Mare mărturisește că „postul are aceeași vechime ca și omenirea”. Amintim că înainte de căderea omului în păcat, Adam și Eva erau vegetarieni. Consumul de carne a fost permis de Dumnezeu după Potop. Dacă omul în rai postea, înseamnă că postul nu aduce o pervertire a firii omenești. El nu trebuie privit ca o pedeapsă, ci trebuie ținut cu bucurie.
Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că trebuie „ să mâncăm pentru a trăi, nu să trăim pentru a trăi ”. Așadar în post trebuie să căutăm să reducem o parte din hrana materială pentru a spori hrana spirituală.
Adam și Eva prin neascultare s-au hrănit din darurile lui Dumnezeu uitând de El. Iar acest gest a făcut ca omul să se alipească pătimaș de lume. Lumea a devenit un mijloc de satisfacere a poftelor și a încetat să-L mai descopere pe Dumnezeu în ea.
Prin post, omul caută să se elibereze de toate poftele care au pus stăpânire asupra sa, ca să se raporteze într-un mod corect față de Dumnezeu, lume și semeni. Postim ca să transformăm alipirea noastră pătimașă față de lume în iubire milostivă. Ne eliberăm de păcate și ne curățăm simțirile. Atunci când omul are simțurile curate, are parte de o putere sporită de rugăciune, vede în fiecare om pe Dumnezeu și astfel postul devine un câștig, ci nu o pierdere cum deseori este privit.
Țineți postul din dragoste și fără constrângeri și veți avea parte de multe binefaceri!

http://asociatiaculturalapromemoria.ro/wp-content/uploads/2018/06/biserica-greci-4.jpghttp://asociatiaculturalapromemoria.ro/wp-content/uploads/2018/06/biserica-greci-4-150x150.jpgPr. George MaricescuVIAȚA SPIRITUALĂSăptămânile din această perioadă sunt: prima duminică, a Ortodoxiei; a doua duminică, a Sfântului Grigorie Palama; a treia duminică, a Sfintei Cruci; a patra duminică, a Sfântului Ioan Scărarul și cea de a cincea duminică, a Sfintei Maria Egipteanca. Aceste cinci duminici au o semnificație simbolică ce depășește stricta...Osica de Sus